Media Room

Modelul islamic dobrogean în spaţiul comunitar

 

- În ce constă contribuţia musulmanilor din România la recentele manifestări organizate de Universitatea „Ovidius” şi Universitatea Viena?

- Cu prilejul prezenţei în România a reprezentanţilor Universităţii Viena care au organizat în parteneriat cu Universitatea „Ovidius” un simpozion pe teme de educaţie religioasă islamică am fost plăcut surprinşi să fim invitaţi să prezentăm tema „Viitorul musulmanilor din Europa, având la bază modelul dobrogean de convieţuire interconfesională”, din dorinţa de a împărtăşi familiei europene din care facem parte aspecte ale tradiţiei şi obiceiurilor noastre.

Astfel am fost plăcut surprinşi să constatăm că universităţi de prestigiu din Europa cunosc amănunte despre cultul musulman din România, mai ales în ceea ce priveşte deschiderea noastră către Occident.

 

- Cum credeţi că a reuşit comunitatea musulmană din România să se impună în spaţiul internaţional, dovadă fiind raportarea comunităţilor musulmane din afară la cea din România, în numeroase rânduri?

- Musulmanii din România s-au bucurat întotdeauna de libertate religioasă. Muftiatul Cultului Musulman din România este instituţia cu cea mai veche tradiţie şi care a existat indiferent de condiţiile socio - politice. Şi în cei 20 de ani scurşi de la revoluţie, Muftiatul a încercat să îi reprezinte cât mai bine pe toţi musulmanii din România, indiferent că vorbim de etnicii turci, tătari care s-au născut şi au crescut în spaţiul carpato - danubiano - pontic, dar şi de musulmanii veniţi din afară. Universitatea din Viena nu a ales întâmplător subiectul pe care îl vom aborda în această seară, ci în urma unui studiu sociologic asupra comunităţii noastre, comunitate care datează din secolul al XII-lea şi care a trecut printr-un regim comunist fără a fi afectate valorile cultural-religioase (tradiţii, obiceiuri) şi climatul de convieţuire paşnică alături de majoritatea populaţiei creştine (ortodoxă, catolică) precum şi cu celelalte minorităţi existente în România.

 

- Care credeţi că au fost coordonatele care au contribuit la păstrarea identităţii minorităţilor naţionale şi cu precădere a celor religioase din România, indiferent de situaţia politică din ţară?

- Conservarea valorilor religioase islamice din ţara noastră moştenite de pe timpul Imperiului Otoman are la bază principiul echidistanţei politice şi conservării izvoarelor spirituale ce nu au fost afectate de nicio autoritate, ba dimpotrivă au fost respectate pentru a marca existenţa noastră în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic.

Prin model de convieţuire al musulmanilor din Dobrogea cu familiile creştine (ortodoxe, catolice) iudaice etc., precum şi acţiunile pe care noi le derulăm cu celelalte culte recunoscute oficial de ţara noastră, încercăm să evidenţiem voinţa noastră de a fi conectaţi împreună la valorile universale care au la bază pacea şi înţelegerea între popoare.

 

- Care este relaţia instituţiei pe care o reprezentaţi în relaţiile cu misiunile diplomatice turce şi ale statelor islamice la Bucureşti?

- Pentru îmbunătăţirea experienţei acumulate de ţara noastră în do-meniul clarificării religiei islamice, instituţia noastră are colaborări cu organisme prestigioase din Turcia şi dialoguri instituţionale cu reprezen-tanţii misiunilor diplomatice arabe acreditate în România care sunt dispuse să susţină acest schimb de valori.

În acest context, Muftiatul Cultului Musulman din România răspunde la toate solicitările şi invitaţiile misiunilor diplomatice turce şi arabe bucurându-se de atenţia şi respectul acestora, inclusiv în ceea ce priveşte organizarea pelerinajului la locurile sfinte.

 

Programul ERASMUS se bucură de participarea a peste 30 de experţi, profesori universitari, teologi, şi studenţi din Austria, Turcia, Anglia, Cipru de Nord, Polonia, Bulgaria, Spania şi România care abordează o serie de tematici generale şi particulare care au în vedere „Contribuţia Educaţiei Islamice în Integrarea Musulmanilor în Europa”.

 

În cadrul mesei rotunde găzduite la Centrul de Cultură şi Educaţie Islamică au conferentiat Prof. Dr. Ednan Aslan - Universitatea din Viena, Muftiul Muurat Iusuf, Şeful Cultului Musulman din România, Dr. Laurenţiu D. Tănase, Facultatea de Teologie Ortodoxă Bucureşti şi Prof. Univ. Dr. Mircea Botescu - Facultatea de Sociologie - Universitatea Bucureşti.

Sursa: Adina BOCAI / cugetliber.ro

template joomla